SE POATE AJUNGE LA DUMNEZEU DIRECT

1.           Sigur că se poate ajunge la Dumnezeu direct, căci nu există distanţă între El şi Fiul Lui.

Conştienţa Lui e în amintirea tuturor şi Cuvântul Lui e scris în inima tuturor. Dar această conştienţă şi această amintire se pot ridica peste pragul recunoaşterii numai acolo unde s-au înlăturat toate barierele din calea adevărului. 

         Câţi se găsesc oare în această situaţie? 

         Iată, aşadar, rolul profesorilor lui Dumnezeu. 

Nici ei nu au atins încă înţelegerea necesară, dar s-au unit cu alţii. Asta îi distinge de restul lumii, Şi tocmai asta le dă posibilitatea şi altora să părăsească lumea odată cu ei. Singuri, nu sunt nimic. Dar în unirea lor stă puterea lui Dumnezeu.

2.           Sunt unii ce au ajuns la Dumnezeu direct, nepăstrând nici urmă de limite lumeşti şi amintindu-şi perfect propria Identitate.

Aceştia s-ar putea numi Profesorii profesorilor căci, deşi nu mai sunt vizibili, imaginea lor mai poate fi invocată. Iar ei vor apărea când şi unde e util să o facă. Celor pe care asemenea apariţii i-ar speria, aceştia îşi dau ideile. Nimeni nu îi poate invoca în zadar. Şi nu e nimeni de care să nu fie conştienţi. Toate nevoile ei le cunosc; toate greşelile le recunosc şi trec cu vederea. Va veni o vreme când se va înţelege asta. Iar, între timp, îşi dau darurile toate profesorilor lui Dumnezeu care recurg la ajutorul lor, cerând lucrurile toate în numele lor şi în nicicare altul.

3.           Uneori, un profesor de-al lui Dumnezeu poate să simtă, fugitiv, unirea directă cu Dumnezeu.

În lumea aceasta, e aproape imposibil ca trăirea aceasta să dureze. Poate că poate fi dobândită, după multă dăruire şi devoţiune, şi apoi poate fi menţinută o mare parte a timpului pe pământ. Dar asta e ceva atât de rar, încât nu poale fi considerat un ţel realist. Dacă se întâmplă, bine. Dacă nu se întâmplă, tot aşa. Toate stările lumeşti trebuie să fie iluzorii. Dacă s-ar ajunge la Dumnezeu direct, printr-o conştientizare susţinută, trupul nu s-ar menţine mult. Cei ce şi-au lepădat trupul ca să îşi ofere utilitatea celor rămaşi în urmă sunt chiar puţini. Şi au nevoie de ajutoare care sunt încă în robie şi încă dorm, ca prin trezirea lor să se poată auzi Vocea lui Dumnezeu.

4.           Să nu disperi, atunci, din cauza limitărilor.

E funcţia ta să scapi de ele, dar nu să fii fără de ele. Dacă vrei să fii auzit de cei ce suferă, trebuie să vorbeşti pe limba lor. Dacă vrei să fii mântuitor, trebuie să înţelegi de ce anume trebuie scăpat. Mântuirea nu este teoretică. Priveşte problema, cere răspunsul, şi apoi acceptă-l când vine. Iar venirea lui nu se va lăsa mult aşteptată. Ţi se va furniza tot ajutorul pe care îl poţi accepta, şi nicio nevoie pe care o ai nu îţi va rămâne nesatisfăcută. Aşa că să nu ne preocupe prea mult ţelurile de care nu eşti gata. Dumnezeu te ia acolo unde eşti şi te primeşte cu braţele deschise. 

           Ce ţi-ai mai putea dori, când numai de asta ai nevoie?

din - Curs de Miracole