Ce alegem: „Vinovăţia e reală" sau Cuvântului lui Dumnezeu

1.           Corecţia de durată - numai aceasta fiind o corecţie adevărată - nu se poate face până ce profesorul lui Dumnezeu nu va înceta să confunde interpretarea cu faptul, sau iluzia cu adevărul.

Dacă are dispute cu elevul pe tema vreunui gând magic, dacă atacă acest gând, dacă încearcă să îi stabilească eroarea sau să îi demonstreze falsitatea, nu face decât să îi ateste realitatea. Depresia este atunci inevitabilă, căci el a reuşit să „demonstreze", atât elevului, cât şi lui însuşi că sarcina lor este să scape de ce e real. Iar lucrul acesta nu poate fi decât imposibil. Realitatea e neschimbătoare. Gândurile magice nu sunt decât iluzii. Altfel, mântuirea nu ar fi decât acelaşi vis străvechi şi imposibil, doar într-o altă formă. Dar visul mântuirii are un nou conţinut. Diferenţa nu constă numai în formă.

2.           Lecţia cea mai importantă a profesorilor lui Dumnezeu e să înveţe cum să reacţioneze la gânduri magice fără pic de mânie.

Numai aşa pot proclama adevărul despre ei înşişi. Prin ei, Spiritul Sfânt poate vorbi acum despre realitatea Fiului lui Dumnezeu. Acum îi poate aduce aminte lumii de nepăcătoşenie, singura condiţie neschimbată şi neschimbătoare a tot ce-a creat Dumnezeu. Acum le poate rosti Cuvântul lui Dumnezeu unor urechi care aud şi le poate aduce viziunea lui Cristos unor ochi care văd. Acum e liber să înveţe toate minţile adevărul lor de sine, ca să îi fie restituite cu bucurie. Şi, tot acum, vinovăţia e iertată, trecută complet cu vederea în viziunea Lui şi în Cuvântul lui Dumnezeu.

3.           Mânia nu face decât să ţipe: „Vinovăţia e reală!"

Realitatea se şterge când se acceptă această credinţă dementă ca înlocuitor al Cuvântului lui Dumnezeu.

Ochii trupului „văd" acum; numai urechile lui pot să „audă". Spaţiul lui infim şi mica lui suflare devin măsura realităţii. Iar adevărul devine ceva minuscul şi fără înţeles. Corecţia are un singur răspuns la toate acestea şi la lumea care se întemeiază pe ele: 

Confunzi interpretarea cu adevărul. Şi greşeşti. Dar o greşeală nu e un păcat, şi nici realitatea nu a fost detronată de greşelile tale. Dumnezeu domneşte de-a pururi, şi numai legile Lui stăpânesc peste tine şi peste lume. Iubirea Lui rămâne singurul lucru existent. Frica e o iluzie, căci eşti ca El.

4.           Pentru a vindeca, devine aşadar esenţial ca profesorul lui Dumnezeu să îşi lase toate greşelile să îi fie corectate.

Dacă simte în el şi cel mai mic strop de iritare ca reacţie la cineva, să îşi dea seama de îndată că a făcut o interpretare neadevărată. Să se îndrepte apoi, lăuntric, spre veşnica lui Călăuză şi să Îl lase pe El să judece cum să reacţioneze. Aşa se vindecă şi, prin vindecarea lui, se vindecă odată cu el şi elevul. Singura răspundere a profesorului lui Dumnezeu e să accepte Ispăşirea pentru el însuşi. Ispăşire înseamnă corecţie, sau desfacerea greşelilor. Când se va înfăptui, profesorul lui Dumnezeu devine un făcător de miracole prin definiţie. I s-au iertat păcatele şi nu se mai condamnă. Cum poate să condamne, atunci, pe cineva? Şi este oare cineva pe care să nu îl poată vindeca iertarea lui?

18. CUM SE FACE CORECŢIA? - Curs de Miracole