PROFESORII LUI DUMNEZEU

Funcţia profesorului lui Dumnezeu




1.           Dacă pacientul trebuie să îşi schimbe mentalitatea pentru a se vindeca, ce face profesorul lui Dumnezeu?

Poate să schimbe mentalitatea pacientului în locul lui? Sigur că nu. Pentru cei dispuşi deja să îşi schimbe mentalitatea, el nu are altă funcţie decât să se bucure cu ei, căci au devenit profesori ai lui Dumnezeu alături de el. El are însă o funcţie mai concretă în cazul celor ce nu înţeleg ce este vindecarea. Aceşti pacienţi nu îşi dau seama că au ales boala, dimpotrivă, ei cred că boala i-a ales pe ei. Şi nu sunt deschişi la minte în privinţa acestei chestiuni. Trupul le spune ce să facă, iar ei se supun. Nu au idee cât de dement este acest concept. Dacă ar bănui cât este de dement, ar fi vindecaţi. Dar nu bănuiesc nimic. Pentru ei, separarea este cât se poate de reală.


2.           La ei vin profesorii lui Dumnezeu, să reprezinte o altă alegere, de care pur şi simplu au uitat.

Simpla prezenţă a unui profesor de-al lui Dumnezeu îi ajută să îşi amintească. Gândurile lui cer dreptul de-a pune sub semnul întrebării ce a luat de bun pacientul. Ca mesageri ai lui Dumnezeu, profesorii Lui sunt simbolurile mântuirii. Ei îi cer pacientului să îl ierte pe Fiul lui Dumnezeu în propriul lui Nume. Ei reprezintă Alternativa. Cu Cuvântul lui Dumnezeu în minte, ei vin cu binecuvântări, nu să îi vindece pe bolnavi, ci să le amintească remediul pe care li l-a dat deja Dumnezeu. Nu mâinile lor vindecă. Nu vocea lor rosteşte Cuvântul lui Dumnezeu. Pur şi simplu, ei dau ce li s-a dat. Îşi strigă fraţii, cu multă blândeţe, să îşi întoarcă faţa de la moarte:

„Priveşte, Fiul lui Dumnezeu, ce îţi poate oferi viaţa.
Vrei să alegi boală în schimb?"


3.           Profesorii avansaţi ai lui Dumnezeu nu iau în seamă niciodată formele bolii în care crede fratele lor.

Să le ia în seamă ar însemna să uite că au toate acelaşi scop şi, de aceea, nu sunt realmente diferite. Ei caută Vocea lui Dumnezeu în fratele acesta care vrea să se amăgească într-atât, încât să creadă că Fiul lui Dumnezeu poate să sufere. Şi îi amintesc că nu el s-a făcut şi că nu poate să nu rămână aşa cum l-a creat Dumnezeu. Ei recunosc că iluziile nu pot avea niciun efect. Adevărul din minţile lor se întinde până la adevărul din minţile fraţilor lor, ca iluziile să nu fie întărite. Aşa sunt aduse la adevăr, nu adevărul e adus la ele. Aşa sunt spulberate, nu prin voia altuia, ci prin unirea singurei Voinţe cu ea însăşi. Aceasta este funcţia profesorilor lui Dumnezeu: să nu vadă nicio voie separată de a lor, şi nici pe a lor separată de-a lui Dumnezeu.



din - Curs de Miracole


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu