1.
Schimbări
se impun în minţile profesorilor lui Dumnezeu.
Acestea
pot să implice sau să nu implice schimbări în situaţia exterioară. Aminteşte-ţi
că nimeni nu e acolo unde e din întâmplare, iar întâmplarea nu joacă niciun rol
în planul dumnezeiesc. E foarte improbabil ca schimbările de atitudine să nu
constituie primul pas în instruirea proaspătului profesor al lui Dumnezeu. Nu
există însă un tipar prestabilit, din moment ce instruirea e întotdeauna foarte
individualizată. Sunt unii care sunt chemaţi să îşi schimbe viaţa aproape
imediat, dar acestea sunt, în general, cazuri speciale. Marea majoritate primesc
un program de instruire cu desfăşurare lentă, în care se corectează cât mai
multe greşeli anterioare. Relaţiile, mai ales, trebuit percepute corect, şi
trebuie înlăturate toate pietrele unghiulare ale neiertării. Altfel, rămâne o
bază pe care vechiul sistem de gândire poate reveni.
2.
Pe măsură
ce progresează în instruire, profesorul lui Dumnezeu învaţă o singură lecţie
tot mai temeinic.
Nu
îşi mai ia deciziile proprii, ci Îi cere Profesorului său răspunsul, şi pe
acesta îl urmează ca ghid de conduită. Lucrul acesta devine tot mai uşor, pe
măsură ce profesorul lui Dumnezeu învaţă să renunţe la propria lui judecată.
Renunţarea la judecată, premisa evidentă pentru a auzi Vocea lui Dumnezeu, e de
obicei un proces destul de lent, nu pentru că este dificil, ci pentru că poate
fi perceput ca o insultă personală. Instruirea pe care o oferă lumea urmăreşte
atingerea unui obiectiv direct opus obiectivului programei noastre. Lumea
instruieşte în vederea bizuirii pe propria judecată ca şi criteriu de
maturitate şi putere. Programa noastră instruieşte în vederea renunţării la
judecată ca şi condiţie necesară a mântuirii.
din - Curs de Miracole
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu